Pentru a-ți prinde onoarea, chestionarul începe cu Calatayud, unde nu trebuie să întrebi niciodată despre Dolores. Iar judecătorul, care știe multe, dar nu totul, recunoaște că l-am prins. Emilio Calatayud (Ciudad Real, 1955) face dreptate în tribunalul pentru minori din Granada. Virtuțile sale oratorice și forța sa, astăzi incorectă politic, de a numi pâine, pâine și vin, vin, l-au făcut magistrat media. În puțin mai puțin de cinci ani atârnă toga. Asta spune acum…
-Fă onoare numelui tău de familie. Cum se numește Calatayud
Ei bine, m-a prins.
-Bilbilitan.
-Oh, e adevărat, da.
-A fost o întrebare dificilă. Completează versurile acestei strofe: Dacă te duci la Calatayud, / întreabă-l pe Dolores…
-Ehhh. E fată, nu știu ce… Am fost acolo la vânzarea Dolores.
-Că un cuplet a ucis-o / de rușine și dezamăgiri.
-Nu stiam asta. Dar am fost acolo de trei ori.
-Ai fost o haină în copilărie
-E bârfă. Ei bine, da, am făcut totul, așa cum se făcea la acea vreme. În copilărie, în tinerețe… am făcut răutate toată viața.
-Ce sentinta i-ar fi dat judecatorul Calatayud baiatului Calatayud
-Cea pe care mi-au dat-o: stagiar in Campillos si lucru intr-un garaj.
-Păstrează simțul umorului după ce ai studiat la Campillos și ai studiat pentru o diplomă la Deusto. Ce merit!
-Da, întorsăturile pe care le dă viața. Am fost la Campillos într-o vară, când aveam 13 ani, pentru că am picat opt. Apoi am aprobat cele opt și două grupe de revalidare. Și în februarie, grupa a treia revalidează. Dar în clasa a cincea m-au încărcat cu patru și m-au băgat într-un atelier la 300 de metri de școală: să schimb cauciucuri, să spăl camioane, să descarc camioane și așa mai departe. Și acolo m-am îndreptat puțin.
-Dacă îl prind făcând trecerea la examenul de Drept Administrativ, nu va ajunge judecător…
-Omule, desigur, nici nu voi ajunge avocat. Dar nu m-au prins. Este jocul vieții și al morții. Pe vremea aceea se copia mereu și lupta profesorului era să nu copieze și lupta elevilor să copieze. L-am jucat și a mers bine. Este singurul 10 pe care îl am în cursă.
– Băieții de astăzi știu mai multe despre drept decât Perry Mason
– Da, da și decât Ironside. Ce se întâmplă este că sunt deja cu noile tehnologii, dar copiii de astăzi sunt foarte cititi și scriu foarte mult.
-Cu tot respectul, îi scapi pe oameni cu vocea aia tare și cu acel mod de a spune lucrurile.
-Impresiona dar sunt obisnuiti cu asta. Oamenii mă cunosc după voce chiar dacă port mască. Trebuie să le impresionez ceva pe copii. O choricilla a mea a venit acum mulți ani la un proces cu copilul ei, care trebuie să fi avut câteva luni, și mi-a spus: „Don Emilio, nu vorbi așa, copilul meu se caca”.
-Atestați după ani de carieră judiciară că bunul simț este cel mai puțin comun dintre simțuri
-Este cel mai puțin comun dintre simțuri și este esențial să aplici Justiția.
– Fumează și bea. Nu te certa copiii tăi
-Da, dar deja m-am lăsat de fumat. Și beau normal: berea mea și din când în când băutura mea mixtă. Totul cu moderație este bun.
-Jean-Paul Sartre spunea că „Iadul sunt alți oameni”. În unele cazuri, te fac să vrei să spui, la fel ca cei trei magi, că „iadul sunt părinții”.
-Ei bine, da. Și fiii. Cum spun mereu: copii mici, probleme mici; Copii mari, probleme mai mari și copii mai mari, probleme mai mari. Îndepărtezi problema când mori.
„Peste 5.000 de copii pe care îi condamn mi-au mulțumit și voi bea o bere cu niște”
-Dacă există asociații care apără drepturile „băieților și fetelor”, ești poate judecător al minorilor și minorilor
-Da, al celor sub 18 ani… Dar nu se mai știe ce sunt: minori, minori, pansexuali, asexuati… Nimeni nu mai stie. De asemenea, acum voi putea schimba sexul și acum vorbiți despre același lucru cu un judecător.
-Spune deschis că telefonul mobil este un drog, l-ar interzice înainte de 16 ani
-Înainte de 14 ani, da. Totul poate fi interzis aici, chiar și numirea lucrurilor pe nume.
-Da, pentru că nu îți muști limba.
-Cum spune sotia mea: pentru ce mi-a mai ramas in manastire…
-Copiii și adolescenții nu își lasă părinții să-i tachineze dar cu rețelele de socializare își etalează viața chiar și în Vladivostok. Nu este o contradicție
– Da, minorii și-au pierdut intimitatea și apoi se înfurie pe părinți pentru că își caută telefoanele mobile.
– Și-a abandonat dragostea pentru Madrid pentru că jucătorii lui făceau reclamă caselor de pariuri. Ar fi renunțat la fotbal, la filme… totul, corect
– Mă uit din ce în ce mai puține filme și fotbalul m-a dezamăgit foarte mult. Sunt merengue și din Granada, dar nu-mi place sponsorizarea caselor de pariuri. Sunt rusinat.
-Ne trebuie mai multe modele precum Rafa Nadal și mai puține precum Cristiano Ronaldo
-Desigur. Nu-l cunosc pe Nadal, dar îl cunosc pe unchiul său Toni și este un exemplu.
-Câți ospătari v-au mulțumit când au devenit adulți
-Mulți, nu vă pot spune un număr, ci mai mult de 5.000. Am prieteni pe care i-am condamnat de mult. Îmi mulțumesc și bem o bere când ne vedem pe stradă.
-Ce părere ai despre revoltele tinerilor din Catalonia în numele independenței sau libertății de exprimare
-Sunt mai mulți proști decât sticle. Sunt bande organizate și subvenționate de nu știu cine. Ar trebui pedepsit mai mult.
-Orice comentarii despre legea organică pentru protecția globală a copiilor și adolescenților împotriva violenței, alias Legea Rhodos
-Nu înțeleg nimic din ce mi-ați spus. Uite, nu cred nimic până nu iese în Monitorul Oficial al Statului.
-Asigură că în Spania nu avem o cale de mijloc și suntem foarte corecti din punct de vedere politic. Societatea este infantilizată
-Societatea este idioată, suntem bolnavi.
-Este judecător de 41 de ani și se poate pensiona. Copiii răi și părinții cu dizabilități nu vor vedea timpul…
-Nu cred. Am preluat mandatul pe 31 octombrie 1980, așa că calculează. Voi continua atâta timp cât corpul meu rezistă și politicienii nu mă ating de nas. Ideea mea este să mă pensionez la 70 de ani, deși aș putea continua până la 72 de ani.
